În această serie, am pus față în față personalități istorice atât din Orient, cât și din Occident. Ca o încheiere amuzantă, am adăugat o pereche bonus - singura neistorică, și chiar ficțională, ba chiar de poveste - iar asemănarea este stranie.
Știați că...există o Cenușăreasă a Chinei?
Cu mult înainte de comunicarea în masă, basmul chinezesc despre Ye Xian a apărut în anul 850, în timpul dinastiei Tang. Versiunea Cenușăreasa, care le vine în mod curent în minte oamenilor, a apărut opt secole mai târziu, în 1697, iar versiunea Disney în 1950. Iar cea de la Amazon Prime în 2021...
Din câte știm, cea mai veche formă a poveștii Cenușăresei, Rhodopis, a apărut în Grecia cu puțin timp înainte sau după anul 0 e.n. [documentată chiar de istoricul grec Stabon]. Această interpretare prezintă o fată greacă sclavă care se căsătorește cu un rege egiptean, dar aici vom discuta în principal despre versiunea chineză în comparație cu cea mai cunoscută Cenușăreasă occidentală, cea bazată pe povestea publicată de francezul Charles Perrault.
În primul rând, să bifăm câteva aspecte:
• Ye Xian, așa cum se numește frumoasa domnișoară, este bună la suflet și blândă.
• Este orfană de mamă.
• Tatăl ei moare, iar cruda mamă vitregă o obligă să devină servitoare.
• Mama vitregă face tot ce-i stă în putință pentru a-i face lui Ye Xian viața imposibilă.
Vă sună cunoscut?
Viața este grea pentru Ye Xian, dar are un pește vorbitor (nu șoareci, ca în cealaltă versiune), pe care îl adoră. Acest peștișor este singura ei bucurie. În fiecare zi, când merge să îl vadă, acesta înoată entuziasmat la suprafață pentru a o saluta.
Dar, nu peste mult timp, mama vitregă a lui Ye Xian descoperă, plină de invidie, sursa de bucurie a fetei... Ori de câte ori peștele o vedea pe mașteră că se apropie, se scufunda rapid în adânc pentru a nu fi zărit de privirea ei criminală.
Într-o zi, vitrega se îmbrăcă precum Ye Xian și îi imită vocea pentru a păcăli peștișorul să se apropie. Fără a bănui nimic, peștele iese la suprafață, dar ceea ce întâlnește este maștera cea rea înarmată cu un cuțit. Este prea târziu. Peștele este gătit și mâncat de mama și sora vitregă a lui Ye Xian, iar oasele îi sunt îngropate.
Când Ye Xian descoperă uciderea unicului ei tovarăș, se prăbușește plângând amarnic.
Dacă Cenușăreasa are drept nașă o zână veselă, Ye Xian are un naș taoist, bărbos, îmbrăcat în robă. Exact în momentul de cumpănă, apare nașul.
"Nu plânge, copila mea", îi spune el. "Știu unde sunt îngropate oasele de pește. Du-te și dezgroapă-le, dar păstrează-le în secret. Când vei avea mare nevoie, poți să te rogi la oase pentru tot ce vrei. Dar ține minte: să nu fii lacomă, altfel divinitatea te va pedepsi."
Condurul
De Anul Nou, are loc o serbare pentru locuitorii orașului, unde sora vitregă a lui Ye Xian, entuziasmată, plănuiește să participe, în speranța că își va găsi un soț.
Ye Xian își dorește să participe și ea, dar mama vitregă îi interzice să plece de acasă, temându-se că Ye Xian o va eclipsa, cu frumusețea ei, pe sora vitregă.
La gândul că nu are nicio rochie elegantă, Ye Xian scoate oasele vechi de pește și, iată că, dintr-o dată, se trezește îmbrăcată într-o superbă rochie de mătase, o mantie cu pene și... o pereche de pantofi strălucitori din aur.
Mulțumită oaselor de pește fermecate și a nemuritorului ei tutore, Ye Xian ajunge la serbare, unde în curând atrage pe toată lumea. Toți cei de acolo sunt uimiți de frumusețea fetei cu chip angelic, de zâmbetul fermecător și de mersul ei grațios.
În momentul în care Ye Xian începe să se bucure de atenție, este văzută de sora ei vitregă.
"Uite, mamă!", exclamă aceasta. "Aceea nu e sora mea?!"
Auzind-o, Ye Xian se face nevăzută, dar un condur îi scapă dintr-unul din picioarele sale delicate.
Derulând un pic povestea, condurul ajunge în mâinile unui tânăr (și probabil fermecător) rege, care vrea neapărat să o găsească pe cea care l-a purtat.
El este atât de atașat de pantof încât emite un decret regal care stipula că se va căsători cu piciorul care se potrivește pantofului (precum și cu restul posesoarei…).
Multe domnișoare își încearcă norocul, dar condurul nu se potrivea niciuneia.
Regele își trimite atunci oamenii să caute în lung și-n lat perechea pantofului, prin toate casele regatului său. În cele din urmă, acesta este descoperit în sertarul lui Ye Xian, alături de rochia ei strălucitoare.
Ye Xian este adusă în fața regelui, care rămâne instantaneu fascinat. Ea își strecoară piciorul în pantof – acesta i se potrivește perfect.
Regele și Ye Xian se căsătoresc de îndată ce se poate aranja nunta. Ye Xian scapă astfel de tutela celor două femei rele - mama și sora vitregă - și trăiește fericită până la adânci bătrâneți alături de rege.
Ye Xian, a cărei inimă e la fel de frumoasă ca și chipul său, le iartă pe cele două. În ciuda a tot ceea ce a îndurat din partea lor - umilință, abuz și cruzime - nu le-a purtat pică. Poate că acesta era unul dintre secretele farmecului ei.
Ca și în cazul „Cenușăresei”, există și alte variante ale acestei povești, dar aceasta este cea mai cunoscută.
În versiunea grecească se prezintă o pereche de sandale, la fel ca și în versiunea irakiană, dar atât versiunea chineză, cât și cea franceză prezintă pantofi de aur, respectiv, de sticlă. La fel și versiunile rusă, vietnameză, tibetană și thailandeză.
În ciuda unor diferențe culturale - de exemplu, reîncarnarea ocupă un loc important în versiunile asiatice - morala predominantă a acestor povești, atât în Est cât și în Vest, este bunătatea și iertarea. Iertare față de răufăcătorii ce acționează din gelozie și răutate, precum și păstrarea bunăvoinței din inimă, chiar și atunci când pare că orice speranță este pierdută.
Iar conceptul "poveștii Cenușăresei" - o persoană bună care, lovindu-se de ghinion, suferă nedreptăți și greutăți și care, în cele din urmă, prin perseverență și credință, găsește răscumpărarea și fericirea - este și astăzi unul dintre cele mai durabile și mai îndrăgite subiecte de carte sau film.
