„Imperiul, împărțit de mult timp, trebuie să se unească; mult timp unit, trebuie să se împartă. Aşa a fost întotdeauna ”.
Fraza de deschidere a romanului "Romanţa celor Trei Regate"
Introducere
Este începutul secolului al III-lea și o dată glorioasa dinastie Han, este la apus. Cei care se văd ei înșiși următorii conducători ai Chinei, au adus imperiul în pragul războiului. Planul eunucilor curții, căderea conducătorilor, și eroi măreți ce apar după lupte de poveste. Locuitorii Chinei, dornici de pace, se întrebau ce se va întâmpla cu viața lor, odată ce războiul va face ravagii în toată țara. Dinastia pare să-și fi pierdut „Mandatul Cerului” - ce urmează?
Acesta este fundalul pentru romanul literar clasic Romanţa celor Trei Regate, unul dintre cei patru mari piloni ai literaturii chineze (Călătorie spre vest, Haiducii din mlaștină și Visul camerei roșii fiind ceilalți trei). Autorul din secolul al XIV-lea, Luo Guanzhong, se bazează pe istorie și folclor pentru a crea o poveste colorată care să prezinte afacerile politice și sociale ale epocii.
Mai mult de atât, acest roman este considerat un ghid de strategie militară ce a fost asemuit cu tratatul Arta războiului scris de Sun Tzu. Prin intermediul paginilor sale, cititorii întâlnesc zeci de personaje iconice din istorie și asista la bătălii de toate felurile. Romanța Celor Trei Regate este esenta identității culturale chinezesti și, mai ales, a conceptului de yi - cleiul esențial ce leagă o societate armonioasă.
În anul 2015, Shen Yun a interpretat dansul Capturând săgeți cu bărci de paie, ce ne vorbește despre una dintre cele mai strălucite stratageme relatate în aceasta mega-sagă istorică.
Cele trei regate în război
În timp ce nobilii și generalii se adună pentru a concura pentru supremație, în curând trei mari lideri își fac apariția. Numele lor sunt: Liu Bei, Cao Cao și Sun Quan. Toți aceștia sunt bărbați cu un caracter formidabil, bravi, dar și șireți, fiecare fiind dornic să-și vadă ambiția împlinită. Ei sunt fiecare, conducători ai propriilor lor regate - Shu, Wei și respectiv Wu - și fiecare aspiră să unească imperiul, aducându-i împreună pe „toți sub același Cer” după cum numeau ei această întreprindere.
Cu ajutorul celor mai strălucitoare minți și ale celor mai curajoase inimi ale vremii, acești trei se ridică la putere și se angajează într-o competiție epică pentru viitorul Chinei.
1. Regatul Shu
Liu Bei, Zhang Fei și Guan Yu. Ilustrație de Jinxie Zhong
Comandantul militar Liu Bei este fondatorul Regatului Shu. El pretindea tronul imperial, susținând că este un descendent al conducătorilor Han și ca astfel se poate continua patrimoniul, dacă nu dinastia.
Liu este înfățișat ca fiind drept cel mai legitim și îndreptățit concurent. Este o personalitate integră și bună la suflet, dar îi lipsesc resursele și puterea brută a rivalilor săi. Însă caracterul lui nobil funcționează ca un magnet care atrage de partea sa, pe unii dintre cei mai de neuitat eroi ai romanului – pe cei mai nemaipomeniți strategi și războinici ce sunt aproape infailibili. Împreună, ei își stabilesc cu succes propriul stat.
Alianța acestor eroi începe într-una din cele mai cunoscute șcene ale Romanței celor Trei Regate: „Jurământul din livada cu piersici”. Liu Bei și cei doi războinici – Zhang Fei și Guan Yu – devin frați de cruce:
„Nu cerem să fim născuți în aceeași zi”, jură ei, „dar cerem ca în același an, aceeași lună și în aceeași zi, să murim împreună.”
Legătura dintre cei trei stabilește un lait-motiv puternic al întregii narațiuni. Mai târziu, influența lui Liu Bei crește rapid, după ce obține ajutorul unui înțelept taoist pe nume Zhuge Liang, care pe deasupra mai era și un strateg fără pereche. Unele dintre cele mai fantastice întâmplări din Romanța celor Trei Regate, este și cea numită „Capturând săgeți cu bărci de paie”, și i se datorează îndrăznelii lui Zhuge.
2. Regatul Wei
În Romanța celor Trei Regate, generalul ambițios Cao Cao este rivalul și în același timp complicele lui Liu Bei. Iată un exemplu de dialog între el – Cao Cao – și subalternul său loial – Liu Bei (înainte de a deveni Regele din Shu, Liu Bei slujise sub comanda lui Cao Cao, Regele din Wei – n.t.) :
« Cao Cao: Am nevoie să împrumut ceva de la tine.
Liu Bei: Desigur. Despre ce este vorba?
Cao Cao: Capul tău.
Lui Bei: Ce?!?
Cao Cao: Nu îți fă griji, am să mă asigur că familia ta nu va duce lipsă de nimic. »
Cao Cao (pronunțat tsao tsao) are o armată enormă și se bucură de o loialitatea mare din partea locuitorilor regatului său. El este, de asemenea, un poet desăvârșit ale căror lucrări continuă să aibă un impact semnificativ asupra stilului poetic chinezesc.
Pentru mai multe despre Cao Cao, citiți pe blogul nostru articolul „Mărețele Capre ale Chinei”.
3. Regatul Wu
În tot acest timp, clanul Sun controlează cea mai mare parte din sudul-estul Chinei. La vârsta de 18 ani, după ce fratele său mai mare este asasinat, Sun Quan - cel cu barbă roșie - ajunge la putere. În timpul decisivei „Bătălii de la Stâncile Rosii”, Sun Quan se aliază cu Liu Bei pentru a împiedica armatele lui Cao Cao să înainteze peste fluviul Yangtze.
Alianța lor a fost de scurtă durată, iar cele trei regate au continuat să se lupte pentru hegemonia asupra Chinei, cunoscută sub numele de Regatul de Mijloc. Dar, în fiecare episod ale acestei povești fascinante, plină de triumf și sacrificiu, se revine la același lait-motiv – cel al principiului yi.
Semnificaţia principiului Yi
Caracterul chinezesc pentru Yi, 義, este compus din 羊 (oaie) deasupra, și 我 (eu, eu însumi) dedesupt. În cultura chineză, oile sunt simbolul prosperității din cauza blăndeții și a naturii lor ascultătoare. Caracterul « Eu » 我 se trage dintr-o scriere veche, găsită pe un os de oracol, unde reprezintă o armă de luptă completă, precum un dinte ascuțit. Luat împreună, caracterul Yi 義 semnifică exact « Eu sunt o oaie. » Simbolic, acesta sugerează să facem sacrificii în numele dreptății.
Titlul în limba chineză al acestui roman clasic este San Guo Yan Yi (三國 演義), și poate fi tradus și ca „Trei Regate care-l interpretează pe Yi”. Yi (pronunțat ii) mai exact se traduce ca „dreptate” sau „datorie”. Cu toate acestea, conceptul se extinde pentru a cuprinde: onoarea, bunăvoința, loialitatea, altruismul și fraternitatea.
Yi explică relațiile virtuoase dintre conducători și supuși, tați și fii, soți și soții, și între frați și prieteni. În societatea tradițională chineză a fost o regulă acceptată că indiferent de ce se întâmplă, trebuie respectat yi.
Poate că întruchiparea finală a principiului yi poate fi văzută prin prisma personajului generalului Guan Yu. Cunoscut și sub numele de Guan Gong, generațiile ulterioare au ridicat temple în memoria lui și l-au venerat drept „Dumnezeul Războiului”. O dată, el a acceptat să se dueleze cu un adversar aprig. Turnându-și într-un castron vin fierbinte, ce trebuia băut pentru a-i purta noroc în timpul luptei, Guan Yu a refuzat totuși să bea vinul, spunând că se va întoarce într-o clipă. Câteva minute mai târziu, s-a întors cu capul adversarului, înainte ca vinul său să se răcească.
Și totuși, împreună cu barba-i imensa, este spiritul său neîmblânzit față de principiul yi, ce îl face cel mai memorabil. În fața unei înfrângeri probabile, războinicul de neînvins a rostit liniile nemuritoare:
“În cazul în care zidurile orașului ar cădea, înseamnă moarte, asta este totul. Jadul poate fi spulberat, dar nu îi poți schimba albul. Bambusul poate fi ars, dar articulația sa nu poate fi distrusă. Corpul ar putea pieri, dar numele va trăi în continuare pentru posteritate.”
Pentru a proteja familia comandantului său Liu Bei, Guan Yu și-a permis o dată să fie capturat de inamicul său nemilos, Cao Cao. Cao Cao, care admira de mult abilitățile și talentele de războinic ale lui Guan Yu, a încercat să-l atragă de partea sa oferindu-i aur, titluri și cei mai buni cai. Un bărbat mai slab ar fi cedat cu ușurință, însă Guan Yu a căutat o șansă să scape. El a înfruntat un mare pericol și a reușit să scape nevătămat, pentru a-i readuce înapoi în siguranță, familia fratelui său de cruce și comandantului său – Liu Bei.
Totuși, deși era un inamic, Guan Yu nu a uitat niciodată generozitatea pe care i-o arătase Cao Cao. Ani mai târziu, Cao Cao a fost învins în „Bătălia de la Stâncile Roșii” și a încercat să își salveze viața cu ceea ce a mai rămas din armata sa decimată. Guan Yu a fost trimis să-l termine și l-a ajuns pe Cao Cao în munți la o trecatoare îngustă. În fața mărețului Guan Yu, Cao Cao epuizat și cu părul despletit, nu a avut nicio șansă. Guan Yu, i-a dat însă drumul să plece.
Guan Yu fiind sfâșiat de faptul că l-a lăsat pe Cao Cao să plece, a ales să înfrunte executarea pentru că nu și-a îndeplinit misiunea, decât să încalce principiul Yi omorând pe fostul său binefăcător. Desigur, Guan Yu nu a fost executat, fiindcă, în realitate, strategul Zhuge Liang l-a trimis în mod special să-l omoare pe Cao Cao, pentru că știa bine că Guan Yu nu ar fi putut să faca acest lucru. Strategul a gândit în felul acesta pentru că știa că China mai avea nevoie de Cao Cao pentru a menține un echilibru egal între cele Trei Regate, dar aceasta este o altă poveste.
Pe de altă parte, o personalitate lipsită de scrupule precum Cao Cao, reprezenta exemplul unui lider lipsit de moralitate, din punctul de vedere al principiului yi. El este cunoscut pentru citatul: „Aș prefera să trădez lumea, decât să las lumea să mă trădeze pe mine.” Filozofia lui personală devine evidentă într-o scenă în care Cao Cao fiind urmărit, se refugiază la reședința fratelui de cruce al tatălui său. Astfel că, în timp ce acesta se afla într-o misiune, Cao Cao aude cum servitorii își ascuțeau cuțitele și discutau despre un omor. Pe baza căruia Cao Cao pe moment a devenit paranoic și a ucis întreaga familie și pe cei din casa. Mai târziu a descoperit că servitorii se pregăteau doar să măcelărească un porc pentru marea cină de bun venit dată în cinstea lui. Când stăpânul casei se întoarce, Cao Cao își dă seama că va fi tras la răspundere. Așa că folosește trucul „E cineva în spatele tau !” și își înjunghie gazda.
Povestea continuă
Romanța celor Trei Regate este plină de protagoniști ce strălucesc în toată splendoarea principiului yi, cât și cu antagoniști ce sunt lipsiți de moralitatea acestui principiu. Astfel, Guan Yu lasă o lecție importantă posterității. Romanul, nu numai că a avut un impact profund asupra culturii și societății chineze, dar oferă o privire asupra unei lumi antice în care civilizația prosperă în curaj moral și dreptate, datorită principiului yi, ce fiind ca lipiciul, i-a ținut împreună.
* * *
Autorul romanului Romanța Celor Trei Regate – Luo Guanzhong – credea că soarta fiecărei națiuni este gravată în stele și că oamenii sunt foarte limitați în capacitatea lor de a schimba marele flux al istoriei. Cu toate acestea, el a mai crezut că, dacă oamenii sunt drepți și virtuoși, ei sunt capabili să realizeze lucruri extraordinare, aducând glorie pentru ei înșiși și pentru familiile lor, lăsând o moștenire glorioasă ce va transcende veacurile.
