În marile holuri din inima capitalei dinastiei Qing din Beijing, în locul cunoscut acum cdrept Orașul Interzis, trăiau doamne tinere cunoscute sub numele de gege. Gege (pronunțat găgă) erau prințese imperiale și fiice ale aristocrației manciuriene. La o distanță de câteva secole, ele încă sunt respectate pentru eleganța și pentru stilul lor.
Dinastia Qing (1.644-1.911) a fost perioada finală a Chinei de sub guvernarea imperială. A fost sigura perioadă în care țara a fost guvernată de către manciurieni, a doua minoritate etnică ca mărime a Chinei, care se trage din nord-estul Chinei. Dansurile gege de astăzi, își trag originea de la Curtea Dinastiei Qing, din vremea marelui împărat Qianlong.
Cele mai frapante trăsături ale acestor dansuri sunt echilibrul blând al doamnelor și ținutele împodobite, care includ coafuri elaborate, ciucuri, batiste și încălțămintea unică - acei pantofi înalți cu talpă groasă.
Femeile manciuriene nu își leagă labele picioarelor (pentru a le face mai mici n.t.). În schimb gege poartă încălțăminte elevată cu un „toc” pătrat de șapte până doisprezece cm, care era de fapt o platformă ce se întindea pe toată lungimea tălpii. Era cunoscută drept „pantofii precum ghivecele de flori” sau ca mai puțin eleganta „încălțămintea pentru copita calului”. Încălțămintea de mătase avea brodate flori ca decorație pe părți, dar nu aceasta este originea numelui său. Numele vine de la forma pe care o lăsa urma piciorului. Doamnele manciuriene, care purtau această încălțăminte, făceau pași mici, prudenți, legănându-și ușor brațele pentru a se menține stabile. Dansul în acești pantofi necesită chiar multă dexteritate și echilibru, în special când se încearcă să se surprindă renumita grație a gege.
