Phoenixul Orientului
Zboară scântei, sfârâie pene, izbucnesc flăcări. După cinci secole, o pasăre antică se aprinde din propriul foc și se transformă în cenușă. Este liniște. De sub pătura de praf apare un cioc mic, și Phoenixul renaște. Acesta este Phoenixul Vestului, un simbolul al înnoirii și al șanselor acordate a doua oară. Dacă zbori pe cealaltă emisferă, peste plantațiile de bambus svelt și peste pomii wutong ai Estului, acolo un alt Phoenix domină cerul.
Ceea ce știm despre Phoenixul oriental sau fèng huáng (鳳凰), provine din folclorul antic și din mitologie. Legendele laudă Phoenixul pentru abilitățile sale de a judeca un caracter, și de a aduce binecuvântări și noroc celui onorabil şi binevoitor. În unele povești se spune că pasărea nu aterizează decât acolo unde poate fi găsit ceva prețios. Altele vorbesc despre abilitatea sa de a se transforma în zâne cerești. Având sub aripile sale o istorie de mai multe milenii, fèng huáng și-a dobândit locul de simbol al culturii chineze.
Crearea cosmosului
Fèng huáng-ul este una figurile cele mai importante ale cosmologiei chineze. Conform mitului chinez, după ce Pan Gu a ieșit din „oul” uriaș al haosului, l-au urmat patru ființe. Acestea sunt dragonul, qilin (o creatură cu coarne și copite), broasca țestoasă și fèng huáng. Aceste ființe fantastice reprezintă patru spirite, care-l sprijină pe Pan Gu la crearea lumii.
Ele își mobilizează puterile, pentru a produce cele cinci elemente (metal, lemn, apă, foc și pământ) și cele cinci anotimpuri (primăvara, toamna, iarna, vara și vara târzie), și pentru a împărți lumea în cinci regiuni (nord, sud, est, vest și centru). Fiecare ființă și-a asumat responsabilitatea pentru cincimea creată de ea. Fèng huáng a preluat controlul asupra focului, verii și sudului.
În unele legende se spune că corpul fèng huáng-ului ar corespunde corpurilor cerești, capul corespunde cerului, ochii soarelui, spatele lunii, picioarele pământului, iar coada sa ar reprezenta planetele. Astfel, pasărea a fost considerată ca un membru de legătură dintre lumea noastră și cerurile de dincolo.
Atributele penajului
Artizanatul chinezesc abundă în fèng huáng; îl poți găsi cuibărind pe acoperișuri, pe porțelanuri, sau înălţându-se pe pânzele de mătase. Artiștii îl portretizează de obicei ca pe o pasăre feminină foarte frumoasă, ce seamănă cu păunii sau cu fazanii de aur. Penajul său viu colorat nu numai că încântă ochiul, dar şi expune cele cinci culori de bază ale filozofiei chineze – galben, alb, roșu, negru și verde – corespunzând celor cinci valori ale învățăturii confucianiste, anume bunătatea, responsabilitatea, respectul, înțelepciunea și credința. De aceea includerea fèng huáng în artizanat are scopul mai înalt al onorării valorilor tradiționale; fapt care îi distinge atât pe artist cât și pe proprietarul operei de artă, ca fiind ființe umane dotate cu integritate și cu rafinament.
Origini istorice
În timpuri străvechi, fèng huáng nu se referea la o pasăre, ci la două. Fèng era o păsare masculină, pe când huáng era una feminină. Luate împreună, ele erau atât o metaforă pentru simbolul de Yin și Yang, cât și un simbol al relației sacre dintre un bărbat și o femeie.
Mai târziu, fèng și huáng au fost combinate într-o singură pasăre de sex feminin, perechea sa fiind de multe ori un dragon masculin. Acesta este Phoenixul chinez, așa cum este el înțeles astăzi de cele mai multe ori, care a inspirat generații întregi de chinezi – în special pe femei. Modest, loial, binevoitor și cuviincios, fèng huáng întruchipează caracteristicile tradiţionale ale doamnei ideale. Deoarece scoate în evidență legătura dintre familia regală și divinitate, fèng huáng a fost emblema perfectă pentru împărăteasă și s-a potrivit în mod ideal cu dragonul, care simboliza pe „Fiul Cerului”, pe împărat.
Tema lui fèng huáng și a dragonului este foarte populară. Când sunt pictate împreună, ele sunt considerate a fi cele mai fericite dintre toate creaturile, reprezintă relațiile fericite, soarta bună și rezistența durabilă. Există o mulțime de zicale despre cei doi, și de obicei sunt legate de noroc și de abilități. De exemplu, lóng fèng chéng xiáng (龍鳳呈祥) reprezintă o asemenea prosperitate, încât trebuie să fi fost adusă de către un Dragon și un Phoenix, în timp ce rén fèng chéng xiáng (龍鳳呈祥) indică o persoană atât de talentată încât se distinge între oamenii obișnuiți ca un Dragon sau ca Phoenix.
Pe Fèng huáng nu o poți tulbura atât de ușor. Cu comportamentul ei sfios și atitudinea binevoitoare, fèng huáng se retrage în vremuri de necaz și apare din nou, pentru a proclama pacea. Celor care au norocul să o întâlnească, le aduce binecuvântare și le vestește evenimente extraordinare. De exemplu, dacă pasărea este văzută la nașterea unui împărat, copilul va deveni un conducător virtuos, va fi cea mare binecuvântare pentru țară. În istorie, fèng huáng a vestit și sosirea marilor înțelepți, și odată cu asta sosirea moralei și a stabilității.
În cadrul dinastiilor, fèng huáng a rămas un simbol al oamenilor virtuoși și al înțelepților. De la forţele naturii din jurul nostru, până la principiile morale tradiționale și până la cerul cel îndepărtat, fèng huáng ne leagă pe noi toți ca un simbol al frumuseții eterne, al grației și al divinului.