Revoluția culturală

De-a lungul ultimelor decenii trecute, China a experimentat o largă gamă de „mișcări”. În Occident, putem gândi despre o mișcare socială, ca fiind un grup de oameni care se ridică în fața opresiunii, luptând pentru libertate sau pentru justiție. Dar, în deceniile recente în China, dinamica a fost exact opusul – mișcările sunt sponsorizate de stat. Deoarece Partidul Comunist Chinez a ajuns la putere în 1949 printr-o revoluție violentă, „lupta de clasă” a devenit una dintre doctrinele sale definitorii. Diferite mișcări au fost lansate în încercarea de a eradica diferite grupuri sau ideologii, percepute de către partid ca o amenințare.

“Mișcarea de suprimare a contra-revoluționarilor” de la începutul aniilor 1950 a țintit la distrugerea religiilor chineze ale budismului și taoismului. Cu Partidul Comunist Chinez fiind un regim marxist-ateist oficial, religia era direct contrară guvernării sale și a fost percepută drept o amenințare pentru a nega partidul, inimile și mințile maselor.

“Mișcarea anti-dreapta” din 1957 a țintit intelectualii, deoarece ei puteau analiza ușor și expune motivele partidului. Aceste două mișcări erau executate sub ordinele directe ale partidului și au dus la masacrarea elitelor culturale ale Chinei, pavând calea pentru cadrele de partid spre a înlocui cultura tradițională chineză cu cultura Partidului Comunist Chinez.

Revoluția culturală (1966 – 1976) a fost catastrofală pentru cultura tradițională chineză. În timpul acestei masive miscări politice fără precedent, cultura veche de 5.000 de ani a Chinei a fost aproape în întregime nimicită. Campania a stabilit cultul personalității lui Mao Zedong și a îndoctrinat națiunea chineză cu modul de gândire al acestuia și cu stilul său de discurs. Relicve și antichități, lucrări de caligrafie și picturi, cărți clasice și scripturi, toate au fost arse. Templele și statuile au fost transformate în praf. Milioane de vieți au fost distruse. Sărbătorile tradiționale chinezești, regulile de etichetă, formele de divertisment, chiar întreaga cultură în sine nu va mai putea fi niciodată aceeași.

Comentariul 6 din Cele nouă comentarii despre partidul comunist (publicat de ziarul The Epoch Times) oferă un raport sistematic al acestei istorii.