Rochia tradițională manchuriană

Peste tot în lume, articolul de îmbrăcăminte cel mai adesea asociat cu rochia chinezească este qipao. De asemenea numită și cheongsam sau Rochia Mandarină, ea se remarcă prin guler înalt, talie îngustă și fustă lungă tăiată în părți. Dar de fapt, omniprezentul qipao nu este deloc o invenție a chinezilor de etnie Han - este îmbrăcămintea tradițională a poporului manchurian, care a condus China în ultima sa dinastie - Qing (1644-1911).

Termenul qipao este format din două caractere chinezești. Qi se referă la poporul Qi, fiind un alt nume pentru manchurieni, care erau cunoscuți și sub numele de Jurchen. Pao provine din cuvântul mandarin utilizat în sens de halat sau rochie. Qipao-urile manchuriene au favorizat nuanțe de albastru și roz, cu tivuri și margini de culoare albă ce se credea a fi de bun augur.

Doamnele manchuriene erau cunoscute pentru că purtau „încălțăminte tip ghiveci cu flori” (sau „pantofi tip copită de cal”). Acestea aveau tălpile de o înălțime de 10 cm. Baza pantofului era făcut din lemn învelit în pânză albă. Pe pantoful în sine, erau cusute diverse tipuri de stofă: în timp ce un om de rând abia își putea permitea doar pânza, bogatul și nobilul purtau pantofi din satin încrustat cu jad și bijuterii prețioase. Uneori, un ciucur era cusut pe bombeu.

Timp de secole, în perioada Dinastiilor Ming (1368-1644) și Qing (1644-1911), femeile obișnuiau să-și înfășoare strâns labele picioarelor în bucăți de pânză, de la o vârstă fragedă, deoarece un picior de o mărime cât mai mică era considerat mai atractiv. Totuși, conducătorii din Dinastia Qing au fost împotriva acestei practici chinuitoare și au interzis-o. În schimb, femeile manciuriene purtau aceste încălțăminte cu tălpi înalte și groase. 

Acest tip de încălțăminte făcea doamnele să pară mai înalte și mai zvelte. Mergeau cu grijă, cu pași mici, pentru a putea menține o postură care să le permită să-și păstreze echilibrul, etalând o ținută nobilă. Pentru doamnele etniei manchuriene din palatul Dinastiei Qing, această tușă de grație a reprezentat ultimul element care completa eleganța lor vestimentară.