Procesul artistic
Sunetul schițelor pe hârtie. Mirosul creioanelor proaspăt ascuțite.
Designerii proiecției și inginerii au nevoie să stăpânească bine arta proiecției, a videoului și a tehnologiei de editare, împreună cu o bună cunoaștere a artei regizorale, a dansului, a dramei, a muzicii. Dar stiați că trebuie să avem și abilitatea de a produce artă originală?
Anul trecut, în timpul meu liber, am început să-i dau viață acestui tablou cu natură statică, în creion colorat. Pe măsură ce întreaga echipă Shen Yun concepea, coreografia, repeta și dădea ultimele retușuri unui nou sezon, micul meu desen a prins încet—încet viață, de asemenea. Orele petrecute în fața șevaletului mi-au dăruit foarte mult. Iar rezultatul, produsul finit, conține straturi peste straturi de povești. În mod similar, de fiecare dată când vezi Shen Yun – produsul dedicării a sute de artiști – acolo sunt de asemenea nenumărate povești în spatele fiecărei scene. Dacă vreodată veţi avea ocazia să staţi de vorbă cu oricare dintre noi, vom avea ceva de povestit legat de fiecare parte din spectacol.
Nostalgia este un produs secundar al amintirilor, care adesea aduce înapoi nu rezultatul acțiunilor tale, ci derularea lor. Pentru un artist, progresul unei opere de artă este la fel de important precum rezultatul. Timpurile pe care ni le aducem aminte cu mai multă intensitate sunt momentele dificile: atunci când a trebuit să începem totul de la zero, sau când a trebuit să muncim până la venirea zorilor – fie exersarea aterizării unei noi tehnici de răsucire sau perfecționarea unui solo înflăcărat, fie refacerea (pentru a nu știu câta oară) a unui segment din animația de pe ecranul din partea din spate a scenei. Totuși, acele ore de trudă, transpirație, plâns, repetiție, nu vor fi fost în van, deoarece dedicarea arătată tradiției artistice îți va fi elevat spiritul și cultivat înţelepciunea. Ceea ce ai creat aduce bunătate, frumusețe adevărată și onestitate tuturor celor care îți văd munca.
Orele nenumărate de dans, transpirație, repetiție, desen și rafinare s-au terminat, și suntem pe cale să ne îmbarcăm pentru Turneul Shen Yun 2018.
Fie ca ridicarea cortinei să vă aducă cea mai grandioasă capodoperă !
Jurnalul de lucru al tabloului Natură Statică
30 august 2016: Am început acest tablou în creioane colorate. Elementele ce urmau să compună tabloul fuseseră deja aranjate, dar…
13 septembrie 2016: …se pare că îi lipsește viaţa. Prin urmare, o drăguţă rățușcă de pluș a fost așezată deasupra rodiei.
3 octombrie 2016: Încep să-mi dau seama cum funcționează creioanele colorate. Pe negru, am pus albastru, apoi verde, roșu, purpuriu, etc…
17 octombrie 2016: Sticla de vin care pare neagră nu e neagră deloc..
24 octombrie 2016: După cum vedeţi, am încercat să amân desenarea complicatului coșuleț cât de mult am putut. În acest stadiu, e important să ne concentrăm pe progresul general, și nu să examinăm specificitățile.
25 octombrie 2016: Ar trebui să nu mai neglijez paharul de șampanie.
1 noiembrie 2016: Scena nu are destulă profunzime. Adaug deci, două clementine și un ciorchine de struguri în spate. Gândindu-mă la numărul de ore de muncă necesare pentru a desena aceste mici fructe, îmi vine să plâng puțin.
7 noiembrie 2016: Fundalul de pânză necesită mult creion.
26 noiembrie 2016: Ultimul meu efort înaintea turneului Shen Yun. În acest moment, consider că am terminat și îmi pun semnătura pe tablou. Dar, ce știam eu…
23 iunie 2017: Hei, uite cine s-a-ntors! După o durată de 8 luni de (lungi) turnee și (scurte) pauze, m-am întors la tine, dragul meu coșuleț cu fructe și lucruri! Și abia acum văd părțile care încă necesită să fie pictate: perele, oul, rățușca, paharul, coșulețul, strugurii şi sticla de vin. Ce mai, de fapt… totul.
2 iulie 2017: Strugurii din partea dreaptă a coșului sunt prea îngrămădiți…
23 iulie 2017: …așa că îi fac să alunece spre pământ. Însă nuanța decorului era prea caldă (gălbuie), așa că totul a trebuit reajustat. Apoi oul a apărut prea strălucitor și prea mare.
27 august 2017: Și aproape la exact un an de când am început, această pictură e finalizată. Evident că sunt multe imperfecțiuni tehnice, pot fi aduse îmbunătățiri, iar eu am un drum lung de parcurs până să ajung o artistă de clasă mondială, dar această călătorie mi-a adus împlinire. Până data viitoare!
Annie Li
Inginer de proiecție