Paralelă între personaje istorice celebre 10/10: Marco Polo și Zhang Qian

În această serie abordăm figuri istorice din trecutul Chinei care au paralele occidentale interesante.

În anul 138 î.e.n., un oficial numit Zhang Qian a călătorit dincolo de granițele vestice ale Chinei pentru a îndeplini o misiune diplomatică. Călătoria acestuia s-a extins la 25 de ani ca urmare a multiplelor întârzieri apărute. În această perioadă el a vizitat mai multe regate necunoscute chinezilor și a adunat informații detaliate, valoroase și revelatoare. Rapoartele lui Zhang Qian au marcat un punct de cotitură în interacțiunile care au avut loc dincolo de granițele vestice ale Chinei. Călătorille sale sunt bine documentate în cronicile istorice „Înregistrările Marelui Istoric”.

Înaintăm către anul 1271 e.n., când un tânăr venețian, numit Marco Polo, a pornit la drum către Est împreună cu tatăl și cu unchiul său, ce erau negustori. Pe parcursul următorilor 24 de ani, ei au explorat Drumul Mătăsii, meleagurile Chinei și Asiei de Sud-Est. După ce s-au întors, Marco a scris cartea intitulată „Călătoriile lui Marco Polo”, care a prezentat europenilor fascinațiile Estului - aprinzând nenumărate imaginații.

Zhang Qian

Un oficial și diplomat al Dinastiei Han, Zhang Qian (164-113 î.e.n.) a fost trimis de către împărat să creeze un tratat de alianță cu tribul nomadic învecinat, Yuezhi. Trecând prin teritorii neprietenoase, Zhang a fost luat prizonier. A rămas astfel timp de mai mult de un deceniu.

Nefiind un om care să se lase descurajat, a reușit în cele din urmă să evadeze și să ajungă la destinația sa. Odată ajuns acolo, Zhang a descoperit că oamenii Yuezhi nu prea erau interesați de o alianță. Totuși aceasta nu a fost tot ce a aflat. A fost surprins să vadă că oamenii Yuezhi erau destul de dezvoltați din punct de vedere agricol, cultivând semănături necunoscute chinezilor, și crescând cai splendizi.

De acolo, Zhang a călătorit împrejurul Asiei Centrale, documentând constatările și observațiile sale, înainte să se întoarcă înapoi în capitala Dinastiei Han - de-a lungul unei rute diferite și, spera el, mai sigure.

A fost capturat din nou.

Din fericire, de data aceasta a durat doar 2 ani pentru ca o oportunitate de evadare perfectă să-și facă apariția. După ce în sfârșit a ajuns acasă, Zhang l-a informat pe împăratul Han despre multitudinele de regate și state populate, cultura acestora, stilurile de viață, geografia, și tot ce a văzut el acolo de interes.

Conform cronicilor istorice „Înregistrările Marelui Istoric”:

„Împăratul a aflat despre Dayuan, Daxia, Anxi, și celelalte, toate fiind state bogate în produse neobișnuite, ai căror oameni cultivau pământul și își duceau traiul într-un mod asemănător cu chinezii.”

De un interes notabil au fost caii Ferghana ce dădeau impresia că transpirau sânge, războinicii care călăreau elefanți, arcașii iscusiți, lucerna furajeră, cămilele cu o singură cocoașă, și vinul din struguri.

Zhang a fost prima persoană cunoscută care a adus informații detaliate și precise chinezilor despre Asia centrală și oamenii acestei regiuni. Explorările sale au condus către expansiunea Drumului Mătăsii pretutindeni în Asia centrală, și la înfăptuirea multor alte misiuni.

Marco Polo

Pe parcusul secolelor următoare, Drumul Mătăsii a avut parte atât și de zile bune, cât și de altele rele. După căderea Dinastiei Tang în secolul al X-lea, a devenit destul de periculos, și comerțul a scăzut în mod drastic. Drumul Mătăsii a devenit din nou plin de viață doar după Pax Mongolica (Pacea Mongolă) din secolul al XIII-lea - un timp perfect pentru personajul nostru analog să ajungă pe scenă.

Marco Polo s-a născut în anul 1254 într-o familie venețiană de negustori. Adolescent fiind, a plecat într-o călătorie de afaceri către Est împreună cu tatăl și unchiul său. Totuși acest trio a devenit implicat și în alte eforturi în afara negoțului, și au trecut 24 de ani până când au pășit din nou pe teritoriul Europei.

După ce au pornit din Veneția, familia Polo a trecut prin țările numite în zilele noastre Israel, Turcia, Iraq, Iran, Afganistan și Tajikistan; ei au traversat deșerturile Taklamaka și Gobi. Odată ce au ajuns în capitala Dinastiei Yuan, au fost bine primiți de Kublai Han (nepotul lui Genghis Han). Hanul, care mai demult îi întâlnise pe tatăl și unchiul lui Marco, acum a făcut cunoștință cu tânărul Polo, pe care l-a numit emisarul său. Această încredere inițială a condus la un acord pe termen lung care a permis ca Marco Polo să exploreze, cu pașaport VIP, China și Asia de Sud-Est timp de 17 ani, astfel văzând locuri și lucruri nemaiîntâlnite de cineva din Vest.

Experiența lui pare mult mai atractivă decât perioada de mai bine de un deceniu petrecută de Zhang Qian în captivitate. Totuși Marco Polo a fost atât de favorizat de Kublai Han încât, ani mai târziu, dorind să se întoarcă acasă, rugămințile sale au fost refuzate în repetate rânduri.

În cele din urmă, i s-a permis lui Marco să se întoarcă acasă. Totuși când el a revenit în 1295, a găsit Veneția în mijlocul războiului. Marco a devenit comandantul unei galere, dar imediat a ajuns, precum analogul său chinez, prizonier într-o închisoare.

Totuși timpul pierdut în închisoare nu a fost degeaba. Acolo, Marco Polo (împreuna cu un coleg de celulă scriitor) a scris manuscriptul călătoriilor sale epice.

Cartea „Călătoriile lui Marco Polo” descrie geografia asiatică și obiceiurile culturale. Marco Polo povestește despre porțelan și praf de pușcă, „pietre care ard ca buștenii” (cărbune), o capitală grandioasă cu „cel mai măreț palat care a existat vreodată” și o sală de mese cu 6.000 de scaune, monedă de hârtie și serviciul poștal imperial, sisteme vaste de canale, prodigioasă producție de fier și de sare, cărți broșate și îmbrăcăminte de mătase, precum și elefanți, aligatori și maimuțe. Totuși, până la urmă, Marco Polo afirmă: „V-am povestit doar jumătate din cât am văzut”.

Cartea sa a oferit europenilor prima privire cuprinzătoare asupra Chinei și a altor țări din Asia. „Călătoriile lui Marco Polo” a devenit incredibil de populară, și a fost considerată una din cele mai valoroase relatări, la acea vreme, a lumii din afară. Se spune că, după mai bine de un secol mai târziu, un om numit Cristofor Columb a purtat o copie în propriile sale călătorii.

Așadar, iată doi oameni - unul care a plecat din Est către Vest și celălalt din Vest către Est - care au pornit în călătorii periculoase, fiecare călătorie durând două decenii și jumătate, și care au adus națiunilor lor cunoștințe uluitoare despre lumile fascinante pe care le-au văzut. La o mie de ani distanță, Zhang Qian și Marco Polo într-un fel și-au încrucișat drumurile, iluminând și inspirând prin rolurile lor de emisari ai descoperirii interculturale.